Singurătatea îmi e leacul

Au rămas în urma ta, numai lacrimi care curg,

M-ai lăsat într-o zi jos, distrusă... la pământ.

Știu acum că nu te-ai gândit deloc la mine,

Urmăreai tu ceas de ceas să îți fie numai ție bine.

Și ți-a ieșit, ai câștigat...

Într-o zi din noi s-a ales praful.

Eu am câștigat când te-am pierdut,

Iar la suflet, singurătatea îmi e leacul.