Lângă tine... să îmi treacă...

Știi, cândva te-am visat...
Aveam nevoie de tine atât de mult...
Tu nu știai și nici măcar nu știi
Prin ce am trecut sau cât de tare a durut.
Sunt nopți în care doar plânsul mă mai alină
Deși e prostesc să par atât de sensibilă din nimic.
Mă cert pe mine pentru fiecare inimă rănită
De alte inimi, care nici măcar ele nu știu ce simt.

Poate aș fi vrut o simplă îmbrățișare... dar știu, e mult...
Poate cu un "sunt aici" nimic nu m-ar mai fi durut...
Poate nu ai nevoie de inimi care doar se plâng,
Poate la sufletul tău, nimic din toate astea, nu ajung.

Și poate atâtea stări mă fac să uit atâtea clipe
Când mi-ai promis doar fericire, dar astăzi sunt atât de diferite.
Și poate urlă în mine ecouri de "sunt bine sau am fost"
Și pe de altă parte plâng bucăți din inimă care nici pe mine nu mă mai recunosc.

Am cerut o fărâmă de atenție, iubire... dar e mult...
Fluturi din stările triste de demult, se simt diferit și au durut...
Promisiuni peste promisiuni, dar cu ce rost
Când inima din mine nu are deloc cost...

Vorbele sunt goale, iar inima era uneori mult prea plină
De amintiri ce dor, ce seacă...
Nu mi-am dorit nici luna, nici imposibilul...
Voiam doar... lângă tine să îmi treacă...