Critici constante, nemulțumire la orice pas, lipsă de iubire, toate adunate și cu toate astea doar tu erai problema. Și dacă stau bine să mă gândesc... chiar erai.
Erai problema când totul în jur era haos, iar tu rămâneai și încercai să remediezi discuții aprinse cu calmitatea din vocea și inima ta.
Erai problema când cealaltă persoană făcea toate lucrurile de care te învinuia și în plus te făcea prea des să crezi că ești nebun/nebună din cauza lor.
Erai problema când rămâneai de fiecare dată când erai implorat prin orice comportament să pleci.
Erai problema când nu mai tolerai lipsa de respect, comportamentul urât și limbajul pe măsură.
Erai problema când nu mai puteai fi manipulat în favoarea celeilalte persoane.
Erai problema când aveai tupeul să ceri o dată și tu ceea ce ofereai mereu în relație și aici nu vorbesc de lucruri complicate, ci de respect și tratament pe măsură.
Erai problema când critica și desconsiderarea erau la ordinea zilei, iar încurajarea prin bunele intenții ale persoanei de lângă tine lipseau.
Și da, pe bună dreptate, chiar erai problema. Din cauza ta nu era liniște. Din cauza ta mergea totul cum merge. Din cauza ta și numai din cauza ta. Când tolerezi mult, oamenii sunt obișnuiți cu faptul că așa va fi mereu, însă nu e deloc așa.
Consolează-te doar cu ideea că tu erai problema! Niciodată persoana de lângă tine!
0 Comentarii